În primul rând pentru că rezolvă foarte multe probleme, probleme cauzate de evoluția ultra-rapidă a tehnologiei. Lucruri care acum 5-10 ani păreau imposibile, acum sunt la ordinea zilei. În ultimii ani a avut loc o explozie a pieței telefoanelor mobile „inteligente”, capabile de o conexiune la Internet, iar în ultimii 10 ani numărul persoanelor care au acces la Internet a crescut de aproape 5 ori.

Această evoluție rapidă a tehnologiei a determinat probabil W3C să grăbească adoptarea HTML5 ca standard, devansând cu câțiva ani previziunea inițială. Anul acesta HTML5 a intrat în faza de Last Call, fază în care se stabilesc ultimele elemente care vor fi înglobate în această variantă a standardului. Varianta finală a HTML5 va fi lansată ca recomandare a W3C cel mai probabil în anul 2014, deși inițial termenul era undeva în anul 2020. Probabil că dacă ar fi așteptat până atunci, standardul ar fi fost depășit cu mult înainte de a vedea forma finală.

În cadrul IE9 / HTML5 Summer Camp am discutat despre avantajele HTML5, unul dintre principalele avantaje fiind faptul că, folosind HTML5 în dezvoltarea aplicațiilor, poți livra produsul tău unui număr mare de utilizatori (deși numărul bowserelor capabile HTML5 nu este foarte mare în prezent, previziunile sunt foarte optimiste). Și asta, fără a ține cont de dispozitivul folosit de utilizator pentru accesarea aplicației: calculator personal, telefon mobil, tabletă. S-ar putea să mă înșel, dar unele dintre primele browsere care au avut un bun suport pentru HTML5 au fost cele de pe dispozitivele mobile.

Alt avantaj al HTML5 și, după părerea mea, unul dintre motivele pentru care va crește în popularitate este faptul că face simplă crearea de aplicații relativ complexe. Nu ai nevoie de un mediu de dezvoltare dedicat, de cunoștințe avansate de programare, ci doar de un editor text și de cunoașterea modului de folosire a tagurilor HTML. Bine, poate n-ar strica să știi și un pic de JavaScript.

Printre lucrurile noi în HTML5 este introducerea tagurilor semantice, printre care și <article> (preferatul lui Petru), taguri ce vor ajuta la o mai bună înțelegere a conținutului paginilor web de către programe. Aceste taguri nu se adresează însă doar inteligenței artificiale, ci ajută creatorii aplicațiilor să structureze informația cu sens, după un standard bine definit.

O altă trăsătură foarte utilă și cu întrebuințări nenumărate este facilitarea comunicării în timp real între un client și un server prin utilizarea WebSockets. WebSockets permite crearea de aplicații care folosesc, pentru actualizarea informațiilor de la server, o arhitectură de tip push în locul celei clasice, de tip pull. Astfel, permițând o arhitectură de tip push, informațiile noi vor fi disponibile clientului instantaneu, fără să fie nevoie să reîncarce aplicația și cu un transfer minim de date între client și server.

Deși pare un vis devenit realitate pentru dezvoltatorii de aplicații web, HTML5 are și câteva lipsuri care îl împiedică să fie un înlocuitor pentru Flash sau Silverlight (nici nu cred că acesta a fost scopul lui vreodată). Printre ele se numără și absența DRM (Digital Rights Management) din specificațiile standardului – destul de necesar dată fiind direcția actuală a pieței, precum și faptul că nu toate browserele folosesc aceleași codecuri pentru redarea conținutului audio-video – există două „tabere”: WebM și MP4.

Odată cu dezvoltarea pieței de aplicații HTML5 își vor face apariția negreșit și „magazinele de aplicații”, unde vei putea regăsi aplicații HTML5 grupate pe categorii de interes, pentru a facilita descoperirea aplicației potrivite nevoilor tale. Microsoft probabil că va face un pas în direcția aceasta, ținând cont că în IE9 au introdus suport pentru HTML5 (ca bonus, folosind IE9 poți deja să îți pui site-uri ca aplicații în taskbar), în IE10 l-au îmbunătățit, iar infrastructură pentru distribuirea de aplicații au deja.