Văzând cum circulă pietonii ca muștele bete, traversând prin loc nepermis un bulevard de 3 benzi pe sens intens circulat cum este Magheru, mi-am amintit că în școala primară eu am făcut ore de Educație Rutieră. În cadrul acestor ore, pe lângă învățămintele clasice „nu trece pe roșu”, „traversează doar pe la treserea de pietoni”, învățătorul ne punea să desenăm pe un caiet semne de circulație, apoi ne întreba semnificația lor. Deși îmi plăcea la nebunie să învăț semnele de circulație fără vreo motivație imediată, abia la examenul pentru obținerea permisului auto am realizat cât de mult m-a ajutat, nemaifiind nevoie decât să răsfoiesc partea de legislație care se referea la semnalizarea rutieră.
Se mai fac în școli astfel de cursuri de Educație Rutieră?
Nu, acum se face religie. Te rogi, inchizi ochii si treci.
Cu Dumnezeu înainte!
Noi n-am facut (am inceput clasa I in septembrie ’90).
Semnele de circulatie le-am invatat… din mers. Si asta cat se poate de la propriu. Din mers din masina lui tati – „tati, ala ce e?” 🙂 Saracu’, nu putea sa nu-mi raspunda, ca eram in spate… si-l trageam de par.
Tu ai fost norocoasă, ai avut de la cine să înveți. 🙂
Stiu si eu mi-am amintit de vremea lu Ceasca cand eram mic imbracat in politist in mijlocul intersectiei:)
:)):))…sa vezi si sa nu creci…:)):)):))…acum nu se mai face carte daramite educatie rutiera..